În bucătărie sau pe hol, aproape oricine are un sertar în care ajunge tot ce nu are loc în altă parte: cabluri fără încărcător, baterii de care nu mai știm dacă mai merg, chei de la uși dispărute, șuruburi rămase după un montaj, o riglă, trei brichete. Îl deschidem cu speranța că vom găsi exact lucrul căutat și, de multe ori, chiar îl găsim, ceea ce întreține obiceiul. Totuși, o dată pe sezon merită să-l golim pe masă. Octombrie, cu serile lungi și cu gândul la iarnă, e un moment bun pentru o oră de ordine.
Golirea completă, fără negociere
Primul pas pare banal, dar de el depinde tot restul: scoți absolut tot din sertar, nu doar ce se vede. Pune totul pe o masă curată sau pe o pătură întinsă pe podea. Ștergi interiorul sertarului, pentru că acolo se adună praf, firimituri și rămășițe de la baterii vechi.
Abia când vezi toate obiectele laolaltă îți dai seama cât de multe se repetă. Cinci chei de rezervă, patru pixuri care nu mai scriu, nouă elastice, lanterne mici cu bateria moartă. Sertarul ascunde duplicatele, masa le arată.
Nu începe să decizi pe loc, obiect cu obiect. Mai întâi grupează: cabluri la un loc, mărunțișuri de birou la altul, scule, chei, hârtii. Grupele îți spun de ce ai nevoie, iar ce nu are grupă îți arată ce poate pleca.
Cablurile și încărcătoarele orfane
Aici stă cea mai mare parte a dezordinii. Orice casă are un morman de fire pe care nu le mai recunoaște nimeni. Există o regulă practică: dacă nu știi la ce aparat merge un cablu și nu ai niciun aparat care să-i corespundă, nu-l mai păstra. Sunt șanse mari ca dispozitivul respectiv să nu mai existe de ani buni.
Cablurile bune se rulează lejer, fără noduri strânse, și se leagă cu un elastic sau o bucată de bandă textilă. Pe bandă poți nota cu un pix ce deschide fiecare. Un cablu etichetat vine în ajutor într-o seară în care ți se descarcă telefonul și nu ai chef de încercări.
Aparatele electronice și bateriile nu se aruncă la gunoiul obișnuit. Strânge-le într-o pungă și du-le la un punct de colectare, de obicei existent în marile magazine sau în centre speciale ale orașului. Merită să le ții într-un loc separat până atunci, ferit de umezeală.
- Baterii: verifică dacă s-au umflat sau au pierdut lichid, iar cele suspecte pleacă prima dată la colectare.
- Cabluri: păstrează câte unul pentru fiecare tip de conector pe care îl folosești realmente.
- Încărcătoare: lasă doar cele care se potrivesc cu aparatele din casă.
- Căști cu fir: dacă nu le-ai folosit într-un an, nu vor mai fi folosite.
Cheile fără ușă
Cheile sunt cel mai greu de aruncat, pentru că ne temem să nu ne trebuiască tocmai în ziua în care am scăpat de ele. O metodă calmă este testul de o lună. Pune pe fiecare cheie o bucată de scotch cu numele ușii, dacă o știi. Pe cele necunoscute, pune-le într-un săculeț și notează pe el data de azi. Dacă în patru săptămâni nu ai avut nevoie de niciuna, ai un răspuns clar.
Cheile pe care le identifici merită un cârlig al lor, la intrare sau într-un dulap, nu în sertarul cu de toate. Cele de rezervă de la ușa de acasă, mai ales, nu stau în același loc cu restul, ci într-un spațiu pe care îl cunoști tu și o persoană de încredere.
Dacă tot descoperi chei de la lăcate vechi, bicicletă vândută sau pivnițe nefolosite, pune-le deoparte pentru reciclarea metalului. Nu au nicio valoare sentimentală, doar ocupă loc.
Mărunțișuri de birou și de atelier
Pixurile se testează într-un minut: pe o foaie, unul câte unul. Cele care nu scriu merg în coșul de reciclare. La fel foarfecele boante, riglele rupte și radierele întărite. Rămân câteva obiecte bune, pe care le folosești cu adevărat, într-un pahar sau o cutie mică.
Șuruburile, piulițele și diblurile rămase de la mobilă merită o cutie transparentă cu compartimente sau, la nevoie, o cutie de la bomboane. Le sortezi pe mărimi și nu le mai cauți niciodată în grabă. De multe ori ne dăm seama că nici nu mai avem mobilierul pentru care au fost păstrate.
Hârtiile din sertar sunt altă poveste: garanții expirate, chitanțe vechi, manuale de aparate pe care le-am dat demult. Păstrezi doar ce are încă valoare, adică garanțiile în curs și actele importante, pe care le muți într-un dosar. Restul se rupe sau se reciclează, cu atenție la ce conțin datele personale.
Lucrurile care par utile, dar nu sunt
Mai greu de sortat sunt obiectele cu un viitor ipotetic: capacul de la o oală care nu mai există, o lanternă „bună pentru un blackout”, o grămadă de pungi de plastic păstrate pentru orice. Întreabă-te sincer când ai folosit ultima dată un asemenea obiect. Dacă răspunsul sună a „acum doi ani”, probabil nu va veni ziua lui.
Pentru situațiile de urgență reale, ale iernii, merită însă o cutie separată, bine gândită: o lanternă care funcționează, baterii noi, chibrituri, un set de plasturi. Nu în sertarul cu de toate, ci într-un loc pe care îl știe toată familia. Diferența dintre ele este că una e pregătire, iar cealaltă e doar acumulare.
La fel, ambalajele aparatelor, cu cutiile lor mari de carton, ocupă locuri care ar putea fi libere. Păstrează-le doar cât durează garanția, dacă e nevoie de returnare, apoi reciclează-le.
Nu tot ce scoți trebuie aruncat. Obiectele funcționale pe care nu le mai vrei, cum ar fi o lanternă bună, un set de șurubelnițe sau un adaptor, pot ajunge la cineva care are nevoie. Fie un vecin, fie o rudă, fie un centru de donații din oraș. Un obiect dat mai departe e un obiect care nu ajunge la groapa de gunoi.
Unele lucruri pot fi reparate în loc să fie înlocuite. Un fir rupt la un încărcător se poate lipi, o încuietoare blocată se poate unge. Dacă ai răbdare sau cunoști pe cineva priceput, ai putea fi surprins cât de mult din ce credeai inutil mai poate sluji.
Cum arată un sertar care rămâne ordonat
Ordinea durează doar dacă sertarul are compartimente. Cutii mici de carton, tăvițe de plastic sau chiar borcane întoarse pe o parte împart spațiul în zone clare. Fiecare grupă își are locul și, mai ales, o limită naturală: când zona e plină, nu mai intră nimic fără să iasă altceva.
Pune în față ce folosești des și în spate ce folosești rar. Nu e nevoie de o ordine perfectă, doar de una pe care o poți ține fără efort. Un sertar prea sofisticat devine un proiect, iar proiectele se abandonează.
Merită să rezervi o singură cutie pentru lucrurile „de decis”. Acolo aterizează obiectele despre care nu ești sigur, și o dată pe lună o golești. Astfel nu mai blochezi restul sertarului din cauza indeciziei.
Un calendar mic pentru ordine
Ca să nu ajungi iar la sertarul plin, leagă curățenia de un moment fix din an. Mulți aleg schimbarea orei, la sfârșitul lui octombrie și al lui martie, pentru că oricum ne uităm atunci la ceasurile din casă. Cu ocazia asta, schimbi bateriile detectoarelor, verifici lanterna și golești cutia „de decis”. Durează un sfert de oră, nu o dimineață întreagă.
Un ritm mai blând funcționează mai bine decât o mare acțiune anuală. Zece minute în fiecare duminică seara, cât fierbe apa de ceai, ajung ca sertarul să nu se mai transforme niciodată în ce era. Obiceiul contează mai mult decât entuziasmul unei singure zile.
Iar dacă observi că sertarul se umple repede, întreabă-te de ce. Poate nu ai un loc potrivit pentru ceva ce folosești des, iar sertarul a devenit locul de rezervă. Mută obiectul la locul lui adevărat și problema dispare de la sine.
De ce contează lucrurile mărunte
Poate părea mult zel pentru un sertar. Dar felul în care ne ținem lucrurile mici spune ceva despre cum ne pregătim zilele. Când găsești încărcătorul din prima, bateria la locul ei și o cheie de rezervă cu etichetă, dimineața pornește mai liniștită. Nu e o chestiune de perfecțiune, ci de câteva minute câștigate și de nervi economisiți.
Mai există și o plăcere discretă în a vedea un spațiu mic, curat, în care fiecare lucru are un rost. Aproape toată lumea o simte după ce termină, de la o dimineață de sâmbătă pe jumătate pierdută. Casa se simte puțin mai ușoară, deși nu ai mutat mobila.
Dacă ai copii, implică-i. Un sertar sortat în familie este o ocazie bună de a explica de ce nu păstrăm tot, ce înseamnă reciclarea și cum arată grija pentru lucruri. Copiii se pricep surprinzător de bine la sortare, mai ales când primesc o cutie pe care o pot numi a lor.
Sâmbăta aceasta, alege un singur sertar. Pune o oră pe ceas, scoate tot, grupează, aruncă ce e stricat, etichetează ce rămâne și pune lucrurile la loc în compartimente. Dacă ai terminat înainte de timp, bucură-te de restul dimineții. Peste trei luni, când vine primul ger serios și cauți în grabă o baterie, vei ști exact unde e.
